MIHNEA BÂLICI
“LENT VOICES”: THE POLITICS OF ROMANIAN MIGRANT LIFE WRITING
DOI: 10.33993/drl.2024.11.193.206
Affiliation: Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca.
Contact details: Babeş-Bolyai University, 31 Horea Str., 700506 Cluj-Napoca, Romania.
Email: mihnea.balici@ubbcluj.ro
“LENT VOICES”: THE POLITICS OF ROMANIAN MIGRANT LIFE WRITING
(Abstract)
This study explores the way Romanian literature written by authors who directly participated in the Romanian emigration to Italy is positioned in the world-literary system, by employing Sarah Brouillette’s concept of “global literary marketplace” and Steven Tötösy de Zepetnek’s idea of “in-between peripherality”. My main argument is that these authors’ marginal position in the literary market is doubled by a reactionary understanding of the function of the literary institution: not as an emancipatory endeavor, but as a site for self-legitimation to the Italian public. Consequently, (semi)autobiographical novels by Romanian badanti in Italy – Lilia Bicec-Zanardelli, Liliana Nechita, and Ingrid Beatrice Coman-Prodan – emphasize migrant exceptionality over solidarity. Their strategies aim to persuade Italian readers by presenting a “special” subset of educated, conformist migrants, while downplaying class consciousness and structural racism. However, these ideological and aesthetic choices cannot be properly understood without a systemic view of this type of literature.
Keywords: migration literature, life writing, World Literature, in-between peripherality, class consciousness.
„VOCI DE ÎMPRUMUT”: POLITICA SCRIERILOR AUTOBIOGRAFICE
ALE EMIGRANTELOR DIN ROMÂNIA
(Rezumat)
Acest articol valorifică teoretizările lui Sarah Brouillette despre „piața literară globală”, respectiv ale lui Steven Tötösy de Zepetnek despre „condiția periferică intermediară” pentru a analiza modul în care literatura română scrisă de emigrante economice în Italia se poziționează în sistemul literar mondial. Argumentul central al studiului este că poziția marginală a acestor autoare în cadrul pieței literare este dublată de o înțelegere reacționară a funcției instituției literare: nu ca un demers emancipator, ci ca un mijloc de autolegitimare în fața publicului italian. În consecință, romanele (semi)autobiografice ale scriitoarelor de origine română care lucrează ca badante în Italia – Lilia Bicec-Zanardelli, Liliana Nechita și Ingrid Beatrice Coman-Prodan – evidențiază excepționalitatea experienței emigrantelor în detrimentul manifestării solidarității între emigrante. Strategiile literare dezvoltate de aceste autoare urmăresc să atragă interesul cititoarelor și cititorilor italieni prin prezentarea unei categorii „speciale” de emigrante educate și conformiste, minimalizând totodată conștiința de clasă și efectele rasismului manifestat structural în societatea în care au emigrat. Totodată, articolul demonstrează că aceste alegeri ideologice și estetice nu pot fi înțelese adecvat în lipsa unei analize sistemice a tipului de literatură elaborat de respectivele autoare.
Cuvinte-cheie: literatură a emigrației, autobiografie, literatură mondială, condiție periferică intermediară, conștiință de clasă.